Traditii si obiceiuri de Armindeni

Armindeni este cunoscută în popor drept ziua pelinului sau ziua bețivului. Este o sărbătoare populară, cu data fixă 1 mai. Aceasta data este considerata începutul primăverii, iar sărbătoarea se ținea pentru roadele pământului și pentru a evita dezastrele naturale precum grindina sau seceta. Arminden este de fapt o zeitate a vegetației, așadar sărbătoarea are origini păgâne. Se obișnuiește ca în aceasta zi sa se pună câte un pom sau câte o crenguță verde la poartă, ușa sau ferestrele caselor. Este supranumită și sărbătoarea lui Ieremia, de la vechiul slav Ieremii nidini (ziua lui Ieremia).

În tradiția rurală, armindenul era un copac curățat de crengi și împodobit cu spice de grâu. Traditia spune ca tinerii plecau în pădure, în munte și tăiau cel mai înalt copac (brad sau fag), pe care îl puteau aduce ei pe umeri. Îl curățau de crengi, dar la vârf îi lăsau câteva, pe care le împodobeau. Armindenul era ridicat, până la prânz, în centrul satului. Pe tulpină se puneau cununi de flori și spice de grâu. Urma o întrecere a tinerilor care se adunau și puneau uneori pariuri, câștigând cel ce putea să se urce până sus. În sâmbăta premergătoare Armindenului, din fiecare familie pleca cineva să aducă câte un mesteacăn tânăr și crengi înfrunzite de tei. În zori, mult înainte de răsăritul soarelui, când abia se înălța Luceafărul de ziuă și roua nu a fost smintită de lumină, fiecare gospodar punea mesteacănul la poartă și crengi de tei la streșinile casei și ale șurii. Apoi își împodobeau interiorul casei cu flori de iasomie și tei.

Tineri la Sarbatoarea de Armindeni

 

In fiecare an in ziua de 1 Mai, credinciosii si oamenii de rand sarbatoresc Armindenul. In popor, aceasta sarbatoare mai este cunoscuta si sub denumirea de Ziua Pelinului sau Pomul lui Mai. Mai mult, Arminenul este consacrat belsugului si rodirii pamantului. In traditia milenara, aceasta sarbatoare este dedicata zeului vegetatiei, care vegheaza asupra animalelor, dar si a culturilor oamenilor. De asemenea, sarbatoarea de Armindeni reprezinta un prilej extrem de bun pentru a sarbatori prosperitatea gospodariilor celor harnici.

Conform traditiei, aceasta sarbatoare a fost celebrata de oameni inca de pe vremea Dacilor. Denumirea de Armindeni se mai foloseste si pentru pomul adus din padure in ajunul sarbatorii. Acesta se aseaza in mijlocul gospodariei dupa ce este curatat de ramuri, pana aproape de varf.

Cei dornici si plini de voie buna care doresc sa se bucure de puterea magica a Armindenului sadesc Pomul lui Mai in centrul curtii. Mai apoi, toti membrii familiei il impodobesc cu flori si spice. Acest pom va ramane in gospodarie pana la seceris. Dupa aceea, din lemnul acestuia se coace prima paine facuta din faina ale noii recolte de grau. Acest ritual se savarseste pentru  ca toata gospodaria sa fie aparata de duhurile rele.

Targ de Armindeni

In unele localitati din nordul Moldovei (Botosani), din tulpina acestui pom se pregateste lancea care mai apoi va deveni steagul de nunta. Mai mult, in gospodariile unde familiile care au fete pregatite pentru maritat, de aceasta sarbatoare se planteaza in fata portii puieti de mesteacan.

Tot in aceasta zi are loc si petrecerea campeneasca numita „Bautul Martisorului”, dar se culeg si plantele medicinale amare. In popor, in aceasta zi era celebrata si ziua Pelinului, planta despre care se spune ca ar avea puteri magice.

De Armindeni barbatii poarta un manunchi de pelin la palarie si nu lucreaza pe camp sau in gospodarie, lucru care se petrece si in randul femeilor. Oamenii tin aceasta traditie cu sfintenie pentru ca vinul obtinut anul trecut sa nu faca floare si sa se conserve bine.

De sarbatoarea Pelinului, aceasta planta se pune pe masa, alaturi de tacam, intre asternut si haine pentru a indeparta spritele rele din toata gospodaria.

Comentariu

ArabicChinese (Simplified)EnglishFrenchGermanHungarianItalianPortugueseRomanianRussianSpanishTurkish
Cere informatii