Sanzienele , flori de leac si zane in mitologia romaneasca

Sanzienele , flori de leac si zane in mitologia romaneasca , reprezinta o sarbatoare populara inchinata coacerii holdelor.
Rostul vechi al Dragaicii sau Sanzienelor , conservat pina azi in Muntenia , Oltenia si Moldova , era acela de a asigura protectia culturilor si belsugul de peste an , printr- un dans ritualic , executat de 5 pina la 10 tinere din sat , imbracate in alb , cu fata acoperita de un voal  pe care erau prinse flori de Sanziene.
Conturarea unei cruci prin miscarile Dragaicelor poarta incarcatura simbolica , spirituala a acestui moment.
Dragaica Hora

Dragaica Hora

Ritualul lunar , al Ielelor , completeaza , fericit , prin magia sa , tabloul solar al ceremoniei agrare.
Exista in literatura  romana  cel putin 2 romane de referinta, cu punct de plecare in traditiile acestor sarbatori :
Mihail Sadoveanu si Mircea Eliade  “Noaptea de Sanziene “.
Dragaica mai inseamna targ , iarmaroc sau balci. Dragaica este cel mai vechi si mai mare targ din Muntenia , brand al Buzaului in prezent. Se pare ca vine din vremea dacilor , dar intiia atestare documentara este din sec XIII – XIV . A fost mentionat pentru prima data in documentele comerciale ale unor negustori de pe Valea Buzaului ce mergeau cu marfa la ,, Targul dintre Tari” , organizat intre 10 si 24 iunie la poalele Penteleului.
Ce insemna Targul pe atunci ?
Cu siguranta nu era nici dansul ritualic , hora campeneasca de alta data  ,nici “balciul” de azi , era o ocazie de a se face troc. Cei de la munte veneau cu lana, cas, branza si pastrama, lemn si vite , cei de la camp cu cereale si  faceau  schimbul propriu-zis de produse . Totul se petrecea in mijlocul unui cerc de carute incarcate ochi cu mame, copii si o sumedenie de acareturi.
Dragaica era  situata la inceputurile ei in zona de munte , la intretaierea drumurilor comerciale ce legau Dobrogea de Transilvania “drumul transhumantei”  de drumul care lega Dunarea de munte.
Targ Dragaica

Targ Dragaica, Carol Popp de Szathmári

Pe la 1778 Targul este mutat la marginea Buzaului si prin hrisov domnesc , incredintat Episcopiei acestuia. Bisericii i se acorda vama targului si toate veniturile din desfacerea produselor agricole, animaliere si mestesugurilor pe Drumul Bogdanului sau  Drumul Mare.
Targul s-a transformat de-a lungul timpului . Jocurile distractive de acum au inlocuit  “comediile”  de odinioara , si pe cele trase de oameni , si pe cele trase de cai.
“Targul dintre tari”,  romanul buzoianului Viorel Frincu ne aduce in atmosfera Dragaicii de alta data , cu povestile ei amuzante.  Multi dintre vizitatorii târgului de astăzi spun că Drăgaica nu mai e ce-a fost odată. Autorul are şi o explicaţie pentru dezamăgirea cplectiva : ”Înainte de Revoluţie, târgul Drăgaica umplea anumite lipsuri materiale ale noastre. Pe vremea aceea veneau mulţi turişti din Bulgaria, Polonia, URSS, care aduceau ciocolată, ţigări, cafea, diverse produse care nouă ne lipseau,  iat târgul Drăgaica era un prilej de a ne umple aceste goluri”, a explicat Viorel Frîncu intr-un interviu acordat TVR.   Târgul îşi închide porţile în fiecare an, pe 24 iunie, în ziua Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătoarul, sărbătoare cunoscută în popor drept Sânzienele sau Drăgaica. Sărbătoarea Sânzienelor marchează începutu l verii în calendarul popular, având loc la trei zile după solstiţiul de vară. Această zi este celebrată încă din vechime şi figurează şi în calendarul creştin ortodox.
Daniela Grassan

Comentariu

ArabicChinese (Simplified)EnglishFrenchGermanHungarianItalianPortugueseRomanianRussianSpanishTurkish
Cere informatii