Despre tradițiile de Sf Andrei și vechile ritualuri păgâne ale anului dacic

În tradițiile românești, ziua de 30 de noiembrie are o semnificație deosebita. Etnologul Ion Ghinoiu  povestește că această data corespunde cu sfârșitul anului in calendarul pastoral care este structurat pe două anotimpuri: “iarna simbolizată de lup, personificare a întunericului şi frigului, vara simbolizată de cal, personificare a luminii şi căldurii. Între aceste divinităţi zoomorfe şi cei mai cunoscuţi aştri care măsoară timpul pământenilor, Luna şi Soarele, sunt tainice legături: lupul admiră astrul lunar, căruia îi cântă noaptea urlând, calul admiră astrul solar, pe care îl ajută, conform unor legende populare, să urce zilnic de la răsărit până la zenit”.
‌Noaptea de Sf. Andrei este în tradițiile românești, una dintre cele mai înfricoșătoare din an, fiind numita și “noaptea strigoilor”. Credința în spiritele rătăcitoare ne-a rămas de la slavi, și ne spune ca Sărbătoarea de Ovidenie (Sântandrei) împreună cu Moș Nicolae (Sânnicoară) formează în perioada 30 noembrie – 6 decembrie un scenariu ritual de înnoire a timpului, numit în tradițiile străvechi și Anul Nou Dacic. Tot etnologul Ion Ghinoiu propune teoria potrivit căreia “Sântandrei este o străveche divinitate geto-daca, a cărei nume s-a pierdut in timp. Părinţii Bisericii creştine dorind să înlăture din conştinţa credincioşilor vechile tradiţii păgâne, au suprapus peste această sărbătoare,  ziua de praznic a Sfântului Andrei numit în calendarul popular Sf. Andrei, Sântandrei, Moş Andrei, Andreiu de Iarnă, acesta devine în calendarul popular patron al lupilor, un sfânt-moş care moare şi renaşte în perioada de celebrare a Anului Nou dacic, precum Moş Crăciun la Anul Nou contemporan şi Baba Dochia la Anul Nou agrar. Noaptea de Sântandrei sau Noaptea Strigoilor se mai numea și  Păzitul Usturoiului.

Usturoiul traditii ritualuri

 

Pentru a fi feriţi de acţiunea malefică a strigoilor, stramosii nostri camuflau şi ungeau cu mujdei de usturoi ferestrele şi uşile casei, fetele veneau cu câte trei căpăţâni de usturoi, le puneau laolaltă într-o covată păzită de o bătrână la lumina lumânări. Usturoiul privegheat se păstra ca ceva sfânt, la icoană, şi se folosea, peste an, pentru vindecarea bolilor, prinderea farmecelor şi descântecelor etc.
Un obicei care atestă suprapunerea sărbătorii creştine a Apostolului Andrei peste presupusul An Nou dacic este Bocetul Andreiului. In Moldova,  fetele confecţionau păpuşi din cârpe, numite Andreiu, substitut al anului vechi care moare pentru a renaşte, le aşezau pe laviţă (pat) şi le jeleau ca pe un mort în noaptea de 29/30 noiembrie.
Asemănător Revelionului, în noaptea de Sântandrei abundau practicile magice de aflare a ursitei. Fata de măritat prepara o turtiţă subţire din făină de grâu, foarte sărată, numită Turtucă de Andrei, o cocea pe plita sobei şi o mânca înainte de culcare. Băiatul care venea în vis să-i aducă apă pentru potolirea setei urma să o ceară de nevastă în cursul anului.

Usturoiul traditii ritualuri

În noaptea de Ovidenie sau de Sântandrei bătrânii noroceau anul, adică observau cu atenţie cerul înstelat pentru a face previziuni meteorologice. Obiceiul de a semăna în noaptea de Sântandrei grâu într-o oală de pământ pentru a interpreta după numărul seminţelor răsărite rodnicia ogoarelor în noul an este încă viu în satele româneşti. Acum se tăiau crenguţe de la diferiţi pomi fructiferi şi se puneau în apă la temperatura camerei pentru a aprecia, după cum înverzeau şi înfloreau, rodul pomilor din livezi. Crenguţele înflorite erau folosite apoi de copii, ca sorcovă, la Anul Nou.
Sfântul Andrei este protector al românilor, iar praznicul său, din 30 noiembrie, este considerata zi naţională a creştinilor ortodocşi. Cele două milenii vechime de la creştinarea carpato-dunărenilor de către Apostolul Andrei vremurile geto-dacilor, sunt atestate, printre altele, şi de totemul acestora, lupul.

Elena Ninerica

Comentariu

ArabicChinese (Simplified)EnglishFrenchGermanHungarianItalianPortugueseRomanianRussianSpanishTurkish
Cere informatii