Cuvânt înainte despre Regina Maria

Salut ideea confratelui meu, Cristian Moşneanu, de a scrie o carte despre regina Maria. Precum salut și demersul editorului, Ionuț Radu, de la Librex Publishing de a iniţia o colecţie a figurilor istorice române în acest an centenar, şi poate nu numai.

După abordarea unor personaje istorice carismatice de excepție, precum Radu Negru Vodă, Petru Cercel, Mihai Viteazul și Mircea cel Batrân, istoricul Cristian Moşneanu ne-a pregătit o adevărată surpriză: viața celei care a fost cea mai iubită personalitate feminină a istoriei românilor, regina Maria.

Lucrarea ca tematică se încadrează în mod excepțional, în momentul ales de autor spre publicare, anul 2018, când omagiem 100 de ani de la Marea Unire de la 1918 și 80 de ani de la decesul reginei Maria, 18 aprilie 1938 (n. 28 octombrie 1875).

Maria

În baza documentelor cercetate, a memoriilor oamenilor politici, dar și ale reginei Maria, autorul ne prezintă viaţa reginei Maria împletită cu istoria poporului român de la sfârșit de secol XIX și început de secol XX. Îmbinând stilul documentar cu cel literar, uneori poetic, Cristian Moșneanu ne plimbă prin universul vieții reginei Maria, de la nașterea ei, la perioada adolescenței, la primii fiori de dragoste şi atracţia pe care a simțit-o din primul moment pentru prinţul Ferdinand al României, la momentul căsătoriei cu acesta şi primul ei contact cu România. Pe parcursul lucrării veţi descoperi o personalitate complexă, autoritară în relaţiile ei cu regele României, Carol I, o soţie dedicată soţului, relaţie care a îmbrăcat, în decursul timpului, diferite forme de manifestare, de la regina mamă supusă la regina femeie nefericită, la femeia regină suverană în relaţiile cu bărbaţii îndrăgostiţi de personalitatea ei, la regina războinică care a avut curajul să stea în linia întâi a frontului, dar mai ales la femeia dedicată soţului ei, Ferdinand I, pe care l-a sprijinit în toate deciziile politice şi militare dificile. Un rol deosebit l-a avut regina Maria ca reprezentantă a diplomaţiei româneşti, în care nu a pregetat să-şi pună în balanţă pe lângă frumuseţea fizică şi talentul seducţiei feminine, în temeiul câştigului pentru ţară, mai ales în timpul vizitei de la Paris şi din America. Albert I, regele Belgiei, care a avut onoarea să o cunoască, în timpul negocierilor de la Paris, nu s-a sfiit să afirme despre ea, în limbajul milităresc, dur, pe care îl folosea, că: “La ea, toată politica vine din postament.

Regina Maria

Regina Maria

În paginile scrise de autorul lucrării veţi descoperi multe informaţii şi amănunte ale vieţii reginei Maria, mai mult sau mai puţin cunoscute, mai puţin mediatizate sau unele aproape necunoscute publicului cititor.

Până la evenimentele din decembrie 1989, despre regina Maria s-a scris foarte puţin, iar ceea ce s-a scris a fost în contextul istoriei regalităţii din România. Abia după anul ’89 au apărut lucrările “Ultima romantică” a autoarei Hannah Pakula, “ Missy, Regina României” a lui Guy Gauthier şi memoriile pe timp de pace şi război ale reginei Maria.

În mod interesant însă, nici lumea dinainte de evenimentele din decembrie a anului 1989 nu a fost săracă de informaţiile privind viaţa Curţii Regale române de la sfârşit de secol al XIX-lea şi început de secol XX.

În anii ’60 ai secolului XX s-au recuperat o serie de documente, scrisori şi corespondenţe din clădirile avute în posesie de familia regală a României, Hohenzollern-Sigmaringen. Parte din ele au fost cercetate şi catalogate de către scriitorul Eugen Teodoru, care în anul 1979 le-a prezentat într-o lucrare numită “Din scrinurile regilor” publicată de Editura Junimea Iaşi.

Întâlnim în această culegere vastă de documente o serie de scrisori adresate de către Alexandru Ioan Cuza împăratului Napoleon al III-lea al Franţei sau regelui Carol I de România, precum şi rapoartele serviciilor de spionaj care urmăreau evenimentele din România anilor 1866 1875.

Un loc aparte în lucrare îl ocupă scrisorile de dragoste adresate de către Elena Văcărescu prinţului Ferdinand şi decizia de interdicţie a regelui Carol I privind această relaţie cu o prinţesă pământeană.

Nefericirea în dragoste a lui Ferdinand, aferent de Elena Văcărescu, prin interdicţie regală, se va atenua prin cunoaşterea rebelei adolescente engleze de casă regală, Marie Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha, cunoscută sub numele de Missy.

Prima întâlnire dintre prințul Ferdinand, în vârstă de 27 de ani şi Missy, de 17 ani avea să rămână pentru totdeauna în sufletul viitorului rege al României, dovadă fiind o scrisoare adresată unchiului său regele Carol I: “ Ce pot să spun acum despre mica mea Missy? Pentru mine ea reprezintă în chip natural cea mai desăvârşită fiinţă. Missy este aproape un copil şi totuşi cu atâta judecată pentru vârsta ei, încât o nepoată mai plăcută n-ai fi putut să-ţi doreşti… O bucurie ce măreşte fericirea mea o constituie gândul că, în sfârşit, după lungi străduinţe, putem spera că s-a realizat dorinţa ‘ iubiţilor noştrii compatrioţi ’ şi am convingerea puternică, că scumpa mea mireasă va cuceri toate inimile, după cum a cucerit-o pe a mea; o astfel de dorinţă arzătoare şi de lungă durată poate aduce numai noroc pentru toţi.

În “Scrinurile regilor” găsim o însemnare deosebită, nemenţionată în alte lucrări, privind modul în care regina Maria, la moartea lui Carol I a perceput povara” noii ei titulaturi, „ … de România”:

Astăzi dimineață (10.10.1914, n.n.) am fost chemată la telefon de Barbu Ştirbey (dormeam cu Martha Bibescu la Mogoşoaia) pentru a mi se anunţa că scumpul nostru unchi (Regele Carol I, n.n.) a murit subit şi că eram Regină. Regină!

Cum poţi însă să suporţi asta dintr-odată şi întreaga schimbare şi întreaga responsabilitate tocmai într-un astfel de moment….

Mi s-a spus maiestate ‘ şi m-a durut, niciodată nu crezusem că mă va durea atât…

Trecând peste timp, asemeni cititorilor prezentului volum, la terminarea citirii lui ne vom pune întrebarea: care a fost de fapt caracterul reginei Maria?

Voi răspunde eu la începutul acestei cărţi, la dilema pe care și-au pus-o toţi diplomaţii vest-europeni, în anul 1919, când regina Maria a călătorit “incognito” prin marile capitale europene, dar sub auspicii diplomatice personale, adică în slujba poporului ei, prin concluzia constatată de un apropiat al Maiestăţii Sale:

Ah, regina noastră nu poate sta niciodată liniştită!

Cornel Bîrsan

Bistriţa

1 Martie 2018

Lucrarea “Regina Maria” este disponibilă aici: https://bit.ly/2FWW39S

Comentariu

ArabicChinese (Simplified)EnglishFrenchGermanHungarianItalianPortugueseRomanianRussianSpanishTurkish